Am desprins un colt de tristete imbatranita de vreme si m am uitat pe fereastra mult prea mica a inimii mele.Si mi am zis : ce frumoasa e iarna!
Cu sclipiri de diamant neslefuit, orbesc in lumina puternica a acestui nou inceput.Dar constat ca imi place sa renasc si ca , asemeni pasarii Phoenix voi avea noi pene pana la primavara.
Si pentru ca e un talmes balmes in randurile mele, imi permit luxul de a fi putin mai explicita:imi sarbatoresc primul an de viata de cand m am hotarat sa fiu sincera cu mine insami si sa pornesc in cautarea fericirii.
Si constat ca , in ciuda tuturor greutatilor sunt fericita, pana acum viata mea era o fuga continua in incercarea de a demonstra lumii cine sunt cand de fapt trebuia doar sa stiu sa traiesc.....
Si ma infasor in certitudinea zilei de maine pe care o voi intampina cu zambetul pe buze si visez, viata mea va fi de acum in colo un suav periplu prin imaginatie, cu opriri inevitabile in realitate,voi fi ceea ce mi am dorit mereu sa fiu dar nu mi am permis: o visatoare.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu