Candva, de mult, peste mari si tari ,intr-o padure indepartata traia un iepuras . Era cel mai fericit iepuras ,avea o multime de prieteni cu care se juca toata ziua si nu avea nici o grija pe lumea asta. Intr-o dimineata s-a trezit mai devreme si a vazut cum pleaca luna la culcare, lasand locul maretului soare sa incalzeasca pamantul.Si pentru ca era curios din fire , s-a hotarat sa plece in calatoria vietii lui sa vada unde se duce luna la culcare. De geaba au incercat celelalte vietuitoare ale padurii sa il convinga ca ii este mai bine in padure, el si-a luat codita la spinare si dus a fost. Si a mers, cale de mai multe zile, luni , ani.... Cand credea ca a gasit in sfarsit locul unde merge luna la culcare ,aparea deodata soarele si luna se facea nevazuta.
Si a colindat mari si tari, paduri nesfarsite, pana cand intr-o zi i s-a facut tare dor de padurea lui plina de prieteni si a inceput sa planga. "Nu plange iepurasule "a auzit deodata din cer, eu sunt aici sa iti sterg lacrimile, spune-mi care ti-i necazul. Uimit, s-a uitat peste tot imprejurul lui ,dar nu a vazut pe nimeni. "Sunt aici, sus, pe cer, eu sunt soarele.Pai, soarele vorbeste? a zis mirat iepurasul. Bineinteles, trebuie doar sa il asculti, pe acest pamant fiecare are glas, inima, si o poveste a lui,pana si eu,i-a raspuns amuzat soarele. "Pai atunci ai putea sa imi spui si mie unde merege in fiecare dimineata luna la culcare?"
Si atunci soarele a inceput sa ii spuna ca luna nu merge la culcare, ca pamantul de fapt e rotund si ea mereu vegheaza asupra somnului vietuitoarelor pamantului din diferite colturi ale lumii.I-a mai povestit despre univers, despre planete, despre stele....Si au stat mult si bine la povesti pana cand iepurasul a inteles rostul vietii pe pamant, si nu a mai fost trist. Asa ca, din nou vesel si fericit, si-a luat ramas de la luna si ajutat de o raza de soare a pornit spre lungul drum inapoi spre casa.
Mare le-a fost bucuria prietenilor iepurasului cand acesta s-a intors in padure ,cu zeci de povesti de povestit si povete de dat. Si pentru ca baietelul meu Darius m-a intrebat de ce atunci cand vede un iepuras acesta fuge mereu ,va spun si voua ce i-am raspuns lui: fiecare iepuras se grabeste sa ajunga inapoi la padurea lui, unde are prieteni si unde se simte iubit si ocrotit, asa ca daca il intalniti in drumurile voastre ajutati-l sa gaaseasca drumul spre casa.
