Plangea tacut padurea, mai plange si acum
Ce crunt este destinul cand te-ai pierdut pe drum
Ca-n graba tineretii uitat-ai sa iubesti,
Si ai lasat in urma doar rani, sa le-adancesti...
Din tot ce-a fost din suflet tu ai ales doar scrum
Pacat ca n-ai stiut sa te opresti din drum
Si cat de multe lacrimi lasat-ai in urma ta
Cum poti sa mai traiesti, te vei putea ierta?
Durerea-i tot mai mare cand dorul te-a pierdut
Puteai sa uiti de toate, puteai, dar nu ai vrut
Crezut-ai ca in viata iti e iertat orice
Credeai ca poti de toate, din dragoste...
Dar asa-ti este viata ,sa suferi, sa iubesti...
iar cand plange padurea ,toate sa le platesti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu